Tânăra antreprenoare care a ales să nu plece din țară și să-și transforme pasiunea și iubirea pentru copii într-un business

Tânăra antreprenoare care a ales să nu plece din țară și să-și transforme pasiunea și iubirea pentru copii într-un business

Trăim în era exodului tinerilor, dar cu toate acestea încă întâlnim tineri care aleg să rămână în țara lor și să contribuie la dezvoltarea României prin ceea ce fac. Mai ales când vorbim despre tineri implicați în procesul de educație. Tineri fiind și noi, câteodată dorințele ne depășesc putința, dar suntem convinși că atunci când există pasiune, iubire, determinare sigur sigur putem să ne îndeplinim dorințele. Vă spunem acestea deoarece când am cunoscut-o pe Ana-Camelia și am văzut cu câtă ardoare povestește despre visul său, am înțeles încă o data că și în România există speranță. Am descoperit o tânără care a întâmpinat ceva piedici în drumul său, dar nu s-a lăsat păgubașă și a decis totuși să continue în țara sa natală desi formarea profesională îi permitea să aleagă o carieră peste hotare.

Dar pentru că ”distracția durează o noapte, iar educație îți rămâne toată viața”, Anghel Ana-Camelia a ales să dezvolte un business în domeniul euducației, mai exact un after-school în care dezvoltă diverse metode și procedee de lucru cu copii încât să-I înțeleagă, să-I ajute să-și depășească temerile, în care să se simtă ca acasa, ca într-o familie. Doar că această tânără acordă familiei și un alt credit, familia formată din cadru didactic și elev. Când am auzit-o prima data pe Ana-Camelia ”ce frumos ar fi dacă ar putea exista un spațiu în care copii să învețe prin joacă, să reușească să înțeleagă ce e bine și ce e rău, să le facă plăcere să stea chiar dacă trebuie să facă și teme”, am înțeles că ”educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas”, exact cum spunea Socrate.

Vă invităm cu drag să descoperiți povestea acestei tinere a cărei pasiune este reprezentată de copii și educație și care a rămas în țară.

 

  • Povesteşte-ne puţin despre tine (ce faci în momentul de față profesie/formare).

În primul rând, mă bucur enorm că i-am cunoscut pe tinerii de la Conexiuni Urbane. E banal să încep prin a îmi spune numele și ce studii am urmat, dar de mic copil am învățat că atunci când te adresezi unui auditoriu important este ca în primul rând să te prezinți cine ești. Așadar, mă numesc  Ana- Camelia Anghel, am 28 de ani, am absolvit Facultatea de Științe Politice și Masteratul de Politici, Gen și Minorități, în cadrul SNSPA, dar și modulul Psihopedagogic, în cadrul aceleiași universități. Și sunt foarte mândră de facultatea urmată, mai ales că în urmă cu câteva zile a apărut și știrea că SNSPA a fost aleasă a fi una dintre cele 17 universități care fac parte din Consorțiul Civica, un program universități-pilot European.

După absolvirea facultății, m- am hotărât să-mi încep lansarea pe piața muncii, desi ca orice tânăr am avut momentele mele de confuzie, momente în care am fost data înapoi din cauza lipsei de experiență, dar cu toate acestea m-am decis că vreau să încep să lucrez în domeniul educației, așa că m-am înscris la examen să devin învățătoare în învățământ primar de stat.

Așadar am început să activez în învățământul primar de stat, ca ulterior să mă retrag în domeniul privat, practicând aceeași meserie, anume cea de învățătoare.

Însă din 2015, analizând diferențele dintre învățământul de stat și cel privat, începusem să îmi doresc să îmi deschid eu ceva al meu, dar am avut parte de ceva piedici, din care am extras anumite învățături, lucru care m-a facut  să capăt și mai multă experiență și acum m- am hotărât să deschid un after school, care să fie benefic din toate punctele de vedere, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Aceasta deoarece societatea nu mai permite, din cauza orelor de lucru, ca părinții să petreacă cât mai mult timp împreună cu cei mici.

Dorința mea a început datorită iubirii mele de a lucra cu cei mici, de a-i înțelege, de a-i scăpa de temerile lor, de a le explica ce e bine și ce e rău și nu în ultimul rând de a-i face să se simtă ca într-o familie -  familia formată dintre cadru didactic și elev.

  • Să privim în trecut și să ne amintim care au fost primii pași în cariera ta/cum ți-a venit ideea.

Pe măsură ce  timpul trecea, dorința creștea și ea. Așadar un prim pas care m-a determinat să-mi vină ideea a fost primul contact al meu cu clasa mea, care îmi aduc și acum aminte, erau copilașii unei clase întâi la o școală de stat din București. Acum că sunt pusă să fac o călătorie în timp, emoțiile m-au copleșit doar la simplul gând, pentru că a fost prima mea experiență cu cei mici, prima mea interacțiune cu tot ce înseamnă piața muncii, de abia ieșită de pe băncile facultății, având doar  21 de ani.

  • Ne poţi descrie pe scurt, în ce constă business-ul tău.

Am ales să încerc deschiderea unui business în același domeniu în care am activat în ultimii ani. Un business care  constă  în lucru de calitate cu copiii, dorința ca ei să fie fericiți, să le facă plăcere să petreacă timp la after-school deși sunt trebuie să facă și teme,  iar daca reușești să faci un copil fericit, vei face și un părinte satisfacut de serviciile oferite.

  • Când ţi-ai lansat afacerea, cum a fost începutul, cine te-a inspirit, de ce ideea aceasta de business.

Am plecat de la premisa ,,ce frumos ar fi dacă...’’, iar inspirația mea a fost interacțiunea cu cei mici și cât de mult te poți atașa de niște copii, care îți oferă mereu un zâmbet pe chip, ceea ce e minunat, iar aici țin să o menționez pe mama mea, care mereu îmi spune ,,tu nu o să îmbătrânești niciodată atât timp cât lucrezi cu piticii tăi :) ”.

Iar revenind la întrebare, afacerea, deși mi-e greu s-o numesc în maniera aceasta pentru că o numesc mai degrabă,  o dorință exprimată din suflet pentru copii. Iar parcursul formalităților a început încă din luna aprilie 2019.

  • Care a fost cel mai mare eșec în activitate, dar și cea mai mare realizare?

Momentan, nu pot vorbi de eșecuri, iar de realizări, vom vedea pe parcurs... încă este premature pentru ceea ce am început acum.

  • Care sunt cele mai mari provocări în domeniul în care activezi?

Există o singură provocare, anume reușita de a ajunge la inima copilului, dar și a părintelui, mulțumindu-i și făcându-i fericiți pe ambii.

  • Cum reusiți să încheiați noi parteneriate/să obțineți noi clienți? Care sunt metodele prin care vă promovați?

Pentru moment, promovarea din recomandare în recomandare funcționează cel mai bine și încerc să fac promovare prin flyere și internet. Nu pot spune ceva deosebit, se spune ,,cu răbdarea,treci marea”, dar și cu încredere în Dumnezeu, așa este și în cazul meu.

  • Lumea în care trăim se transformă rapid. Piața se schimbă, la fel și cerințele. Cum faceți să fiți mereu la zi cu toate tendințele?

Interesul meu cel mai mare și ceea ce urmăresc în materializarea acestei dorințe este să știu că văd copiii fericiți atunci când părinții îi preiau. Dacă reușesc asta, înseamnă că m-am documentat suficient de mult ca sistemul instructiv-educativ din cadrul afterului sa fie foarte bun, adaptat cerințelor copiilor, părinților și tendințelor actuale din societate. Așa că pot să mă ”laud” că sunt la curent cu cele mai noi tendințe doar tendințele sunt date de cea mai mica generație, nu?  

  • Ce înseamnă să fii un tânăr antreprenor în România la ora actuală și ce sfat aveți pentru cei care vor sa își deschidă un business?

Este foarte greu într-adevăr să fii un tânăr antreprenor în România. În primul rând din cauza birocrației, dar atunci când dorința de a reuși este una mare, nu trebuie să dai înapoi, e păcat să renunți. Acesta este sfatul meu, perseverența și dacă ai și pe cei apropiați alături de tine, te poți considera ca și câștigător.

  • Care este cea mai mare problemă a mediului de afaceri de la noi?

După cum am menționat mai sus, consider că cea mai mare problemă a mediului de afaceri de la noi este birocrația, apoi lipsa de ajutor din partea statului în raport cu un tânăr antreprenor. Ok, veți spune ”păi sunt fonduri”, iar dacă dorești să accesezi fonduri revenim la problema de mai sus, cea cu birocrația și uite așa ne învârtim cam în același cerc vicios.

  • Cum se împacă viața profesională cu cea personală? Îți rămâne timp liber?

 Consider că este important să păstrezi un echilibru între viața personală și cea profesională, dar atunci când faci totul cu pasiune cred că a nu avea timp liber deja devine o sintagmă exagerată.

  • Care este motto-ul după care-ţi ghidezi viaţa?          

Crede și vei reuși! Consider că este un motto ideal după care să-mi ghidez viața atât profesional, cât și personal.

 

”O bună educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stima şi respect, şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine” – Samuel Smiles