Sărăcia nu înseamnă mizerie!

Au fost câteva zile libere în care ne-am relaxat trupul și ne-am mântuit sufletul prin apropierea de credință în prag de Mare Sărbătoare Creștină. Acum când mini-vacanța este la câteva minute de final, am revenit în casele noastre mai luminați, mai liniștiți, mai voioși și sperăm că avem mai multă putere și voință în suflet și în minte, precum și mai multă speranță.

Zilele acestea am văzute câte una alta din larga lume românească, dar dincolo de tot ce este frumos și mai puțin frumos, am reținut și am învățat că oamenilor gospodari niciodată nu le va lipsi ceea ce mulți căutăm în această lume, fericirea. Da, când este om gospodar atragi binele și găsești bine chiar și în puținul pe care îl ai, important este să nu îți fie teamă de a pune mâna să muncești. Astăzi celebrăm (nu doar noi, românii) Ziua Muncii și asta pentru că noi credem (de fapt suntem convinși) că munca înnobilează. Majoritatea timpului dintr-o zi o peterecem la muncă, unora ne place ceea ce facem, alții o fac doar pentru că trebuie pentru a avea să pună pe masă o pâine pentru el și familie. Însă, datoria noastră pe această lume este să muncim, să învățăm pentru ca noi să creștem armonios alături de persoanele apropiate, de a întemeia o familie și de a crește copii frumoși și sănătoși.

Nu toți avem oportunitatea (sau pur și simplu din neștiință, comoditatea sau orice altceva am lăsat-o să treacă pe lângă noi) să dispunem de o situație financiară bună, dar sărăcia nu înseamnă mizerie, oricât de săraci (material vorbind) suntem, mizeria trebuie să stea departe de noi. Gospodari suntem în casele noastre și indiferent că nu avem ultimele tipuri de aparate eletrocasnice sau ultimul timp de laptop și smartphone, atât timp cât suntem gospodari, suntem cei mai bogați oameni din lume.

O să vă povestim că în aceste zile libere de sărbătoare am vizitat un sat din România, în care au rămas doar bătrânii noștri, tinerii fiind plecați la oraș sau peste hotare în căutarea unui drum mai bun. Imaginea acestui sat te atinge până în măduva oaselor când vezi bătrâni, unii chinuindu-se să meargă 500 m până la biserică la slujbă, alții cu diverse treburi prin gospodărie și unii a căror ocupație principală este ”radio șanț”, actualizarea informațiilor despre toată viața vecinilor, a ceea ce a făcut și nu a făcut vecinul în ziua de ieri. E o imagine aparte, dar când vezi oameni gospodari, care se îngrijesc de propriile gospodării, parcă simți mai puternic totuși că valorile și principiile din vremea Cărții Sfinte și până în prezent au dăinuit. Te simți atât de ușor și încărcat de speranță și credință într-o lume mai bună. Să mergi la biserică într-un sat românesc, alături de bătrânii singuri, să asculți Evangheliile și povața preotului, parcă totul capătă alt sens și tu ca tânăr devii și mai responsabil de a face parte din schimbarea pe care vrei să o vezi în satul în care ai copilărit și chiar în lume.

Sperăm că ați avut niște zile de sărbătoare luminate, iar de mâine să revenim la viața cotidiană cu sufletele mai curate, mințile mai luminate și cu gânduri și planuri mărețe pentru noi și pentru ceea ce ne înconjoară.

Haide-ți să facem o retrospectivă a primelor 4 luni din anul 2019 și să vedem ce am reușit să facem și ce obiective avem pentru lunile următoare. Promitem să revenim cu o retrospectivă a primelor 4 luni pentru Conexiuni Urbane, proiectul nostru de suflet care a plecat din dorința unor tineri de a face lucruri mărețe.

05-2019
0 comentarii

0 comentarii