Dacă pleci din București pe traseul Târgoviște-Dragoslavele-Rucar-Bran-Moeciu, la 120 de km de București, te trezești într-un peisaj incredibil. Pe stânga și dreapta apar stânci cu forme pe care le putem numi frumoase, ciudate, misterioase, chiar contra naturii sau legilor fizicii. Dâmbovița trece printre ele destul de firesc, obișnuită cu cu priveliștea, făcând acest lucru de mii de ani. Pe partea dreaptă apar niște așezări omenești ce par aruncate pe malul Dâmboviței în așa fel încât să poată forma un tablou, ce devine perfect, atunci când apar niște exemplare superbe de cai, ce par că stau acolo doar pentru a intregi acest mesaj idilic. Ne-am dat jos să surprindem acest peisaj ( foto), când în imagine, la înălțime, apare o mănăstire, ce pare sculptată în stâncă. Un loc unde pare că pot ajunge doar cei care își doresc foarte mult acest lucru. 

La o altitudine de 881m se află Mănăstirea Cetățuia, ridicată din câte se pare, din ordinul legendarului Negru Vodă, care conform legendei este fondatorul primului voievodat al Ţării Româneşti. Trecând Carpaţii în jurul anului 1300, a întemeiat un voievodat. Este construită pe ruinele unei cetăți dacice, ce avea ziduri groase de aproape 3m și avea ca scop să fie utilizat ca refugiu,  dacă era cucerită Curtea Domnească de la Câmpulung. Se spune că Negru Vodă i-a învins pe tătari în această zonă. Fiind una dintre cele mai vechi așezări sihastrice din Țara Românească, aici și-ar fi găsit de-a lungul anilor, refugiul și Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul în 1595, după lupta de la Călugăreni, Matei Basarab în 1634, Constantin Șerban Vodă în 1658, după ce tătarii au incendiat Târgoviștea, Constantin Brâncoveanu în 1690.
La 1821, schitul a fost incendiat de către turcii care îi urmăreau pe eteriști. Chiar și Carol I ar fi vizitat schitul de câteva ori.
Din 1992 schitul devine mănăstire.
Pentru că seamănă cu Schitul Meteora din Grecia, scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit "Meteora României".
Aici găsim mai Peştera Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou care a locuit aici în secolul al XVII-lea și se spune că a cunoscut anul morții sale, scrijelind anul 1638 pe perete. A fost găsit în anul 1944, în peșteră, cu trupul nealterat. 
Tot aici putem vedea Biserica rupestră Cetăţuia, amenajată într-o peşteră naturală pentru care nu se cunoaște data construirii.
Aici mai găsim urme de paşi în piatră ce au în jur de 100.000 ani.
Tot aici găsim și Peştera lui Zamolxis. Aici se presupune că a fost la Marelui Preot locul de meditaţie al Marelui Preot. Pe pereți se găsesc desene.