Trăim, muncim în București, dar puțini dintre noi cunosc detalii despre locurile ce le apar în cale în ”maratonul” cotidian. Astăzi, ne-am oprit asupra unei clădiri înalte de 42 metri, aflată între Obor, Calea Moșilor și Nerva Traian (mai précis la intersecția străzii Nerva Traian cu bulevardul Regele Ferdinand în apropierea bisericii Oborul-Vechi). Cred că unii dintre voi déjà știu la ce clădire facem referire. Da, Foișorul de foc!

Foișorul de foc servea, în trecut, drept turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor. Construcția sa a fost realizată în anul 1890 după ce precedentul turn ”Turnul Colței” (ridicat în 1715) a fost demolat. George Mandrea, arhitectul-șef al Bucureștiului din acea perioadă a realizat planurile pentru Foișorul de Foc, clădire gândită a avea rolul de turn de apă. Dar, după finalizarea construcției, compania locală de apă (Uzina de Apă Grozăvești) nu a dispus de resursele tehnice necesare pentru a umple turnul cu apă, nu a avut în dotare pompe suficient de puternice. A  fost folosit de către pompieri până prin anul 1935, dar existența unui turn de veghe a devenit inutilă pe fondul apariției a tot mai multe clădiri înalte și introducerea telefoniei. Din 1963 a fost transformat într-un Muzeu al Pompierilor, în prezent fiind monument istoric. În Cartea de onoare a Muzeului Pompierilor, pe prima pagină s-a înscris ”deschis în cinstea Zilei Pompierilor din Republica Populară Română, ca semn de cinstire a tradițiilor glorioase de luptă ale pompierilor și de înaltă prețuire a muncii contra incendiilor”.

Ceea ce face deosebit de interesantă poveste acestui turn constă în legendele urbane ce înconjoară acest loc și nu sunt deloc puține. Au fost vehiculate în spațiul public mai multe istorisiri, precum faptul că în urmă cu circa 105 ani în acest loc a murit un pompier și în mod ironic moartea a survenit prin combustie spontană.

De altfel, mai multe personae au susţinut de-a lungul timpului că aici în fiecare zi de 9, exact cu o jumătate de oră înainte de miezul nopţii se văd prin geamurile monumentului istoric lumini stranii.

O altă legendă care este legată de Foişorul de Foc este cea a unei femei, care era convinsă că soţul ei, pompier fiind, o înşela chiar în clădire cu o spălătoreasă. Astfel că, ea a venit să-şi prindă soţul în fapt, dar din nefericire a căzut de la etajul doi şi şi-a rupt gâtul. Legenda spune că de atunci femeia bântuie Foişorul ca să găsească dovada infidelităţii soţului.

Se pare că Foișorul de Foc este o comoară a Bucureștiului, Muzeul Național al Pompierilor gâzduind sute de exponate, unele chiar unice și cu o valoare inestimabilă. Un loc în care putem găsi informații despre istoria pompierilor români, de la înființare și până în prezent. Pompe manuale de stins incendiile, colecție de autospeciale de intervenție la foc găsim în această locație, dar și date despre ”Focul cel Mare”, considerat cel mai mare incendiu din istoaria Bucureștiului, produs în 23 martie 1847, când 12 biserici, 10 hanuri şi aproape 2.000 de case au fost mistuite de flăcări.

Dacă v-am stârnit curiozitatea,  Muzeul Național al Pompierilor poate fi vizitat de luni până vineri între orele 08⁰⁰-16⁰⁰, sâmbăta și duminica fiind deschis doar pentru grupuri care se anunță în prealabil. Tariful de vizitare este de aproximativ 6,00 lei/ persoană pentru adulți, 1,50 lei pentru elevi și preșcolari și 3,00 lei pentru studenți și pensionari. Dacă doriți să filmați mai trebuie să adăugați undeva la aproximativ 20 lei.

Sursa: www.muzeulpompierilor.ro

Foto: http://www.bloguluotrava.ro