Veșnicia s-a născut la sat, spunea Lucian Blaga.

Dar din pacate mii de case ca cea din imagine, își petrec ultimele clipe pe meleagurile românești. Cu un secol de povești pe care din păcate nu mai are cine să le povestească mai departe. Moștenitori nu mai sunt sau dacă mai sunt nu mai au interes să conserve aceste case. Terenul este cel care mai stârnește interesul, doar că terenul nu are particularități care să ne poată transmite poveștile. Ce frumos ar fi să existe o soluție prin care să conservam aceste case, care fac parte din istoria recentă a României și care pot avea un potențial uriaș din punct de vedere turistic. Cum ar fi ca fiecare sat să aibe o carte a satului în care fiecare primărie să completeze datele cu fiecare casă, cu proprietarii și foștii proprietari, în care proprietarii sau moștenitorii să scrie poveștile caselor și să adauge poze din diverse perioade? Ar transforma fiecare sat într-un viitor intinerariu turistic, pe care turiștii să își dorească să îl descopere. Poate ideea noastră devine realitate și atunci mii se case de acest gen au o șansă să nu se transforme în țărână, țărână fără poveste.