Sunt puțini bucureșteni care să nu fi observat acest monument istoric de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, aflat la doar câțiva metri de Universitate. L-am admirat timp de mai mulți ani în drum spre liceu și mai târziu spre facultate, când autobuzele 126, 168 sau 368, făceau stânga de la Galeriile Orizont spre Piața Romană. Stingheră între clădiri, dar impunătoare, se remarca cu frumoasa arhitectură. Mai târziu am aflat că era vorba despre Biserica Italiană.

Biserica a fost sfințită de către Arhiepiscopul Raymond Netzhammer la 2 august 1916 pentru comunitatea italiană din București. La 20 mai 1928, Arhiepiscopul de București, Alexandru Cisar, a înființat, parohia "Preasfântul Mântuitor" cu sediul în clădirea parohială. În 1949, Arhiepiscopia a fost constrânsă să desființeze parohia. La 1 noiembrie 1990, ÎPS Ioan Robu a reactivat parohia Bisericii Italiene cu numele de "Preasfântul Mântuitor". Aflată în centrul capitalei, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu ( Magheru), Biserica Italiană atrage prin solemnitate și picturile frumoase din interior. Biserica a fost realizată de arhitecții Mario Stoppa și Giuseppe Tirabosch, care au realizat Biserica Italiana din București după modelul Bisericii Santa Maria delle Grazzie din Milano, construită în stil vechi lombard. Biserica din București a fost construită cu scopul de a recrea atmosfera tipică a bisericilor italiene. În perioada comunistă, din 1952 până în 1968, biserica fost închisă. Ea a fost deschisă până în 1989 doar pentru demnitarii italieni pentru care se oficiau slujbe de cinci ori pe an. Dupa 1989, biserica a fost declarată drept parohie teritorială și a fost deschisă publicului larg, care poate participa la slujbe și liturghii.

Foto: Morariu Emilia 

Sursă informații: Andrei